Diferite organizații și susținători ai libertății religioase au semnalat noi indicatori ai persecuției împotriva creștinilor care își trăiesc credința în democrațiile liberale occidentale, în cadrul unei sesiuni speciale a Summitului Internațional privind Libertatea Religioasă (IRF) din 2025, desfășurat săptămâna aceasta la Washington, D.C.
„Oamenii sunt arestați din cauza credinței lor și pentru că își trăiesc credința, ceea ce intră în conflict cu o societate din ce în ce mai seculară și progresistă”, a declarat Sean Nelson, consilier juridic internațional la Alliance Defending Freedom, care a moderat panelul din 4 februarie.
Nelson a fost însoțit pe scenă de Todd Huizinga, cercetător principal la Religious Freedom Institute, specializat pe Europa, Janet Buckingham, directoarea departamentului de advocacy global al World Evangelical Alliance, și rabinul Emile Ackermann, cofondator al Ayeka, prima comunitate evreiască modern ortodoxă din Franța.
Nelson a prezentat un scurt videoclip de cinci minute în care erau relatate cazuri de creștini persecutați pentru faptul că și-au exprimat credința sau au practicat-o public în Finlanda, Regatul Unit și Malta. Paneliștii au subliniat însă că acest fenomen este răspândit în întreaga Europă și America de Nord.
În videoclip a fost menționat cazul deputatei finlandeze Päivi Räsänen, acuzată de discurs instigator la ură pentru că a apărat învățăturile creștine despre homosexualitate – un proces care a ajuns acum la Curtea Supremă a Finlandei. De asemenea, a fost evocată situația lui Isabel Vaughan-Spruce, arestată de două ori în Regatul Unit pentru că s-a rugat în tăcere în fața unei clinici de avort, și a lui Matthew Grech, judecat în Malta pentru că a vorbit public despre cum a depășit atracțiile homosexuale.
În cadrul panelului, Huizinga a afirmat că creștinii din țările occidentale se confruntă cu un dezacord fundamental în privința valorilor sociale în societăți puternic secularizate, care au fost odinioară predominant creștine.
Unul dintre cele mai tensionate subiecte, a explicat el, este sexualitatea umană. Credința creștină conform căreia familia este formată din uniunea exclusivă dintre un bărbat și o femeie intră în conflict cu ideea dominantă în prezent că genul este fluid și că sexualitatea este o alegere personală.
Huizinga a criticat „abuzul” legislației anti-discriminare, despre care susține că expune creștinii la riscul unor sancțiuni legale pentru exercitarea liberă a credinței lor.
„Cazurile sunt prea multe pentru a le enumera”, a adăugat el.
Janet Buckingham, avocat practicant în Canada, a subliniat că, deși constituția canadiană garantează libertatea religioasă, instanțele au o abordare contradictorie în ceea ce privește protejarea acestui drept.
„Totul ține de interpretarea legii”, a spus ea.
Buckingham a precizat că, în Canada, libertatea religioasă individuală este adesea protejată, dar libertatea religioasă colectivă sau instituțională a primit mai puține garanții juridice. Un exemplu este procesul intentat de Arhiepiscopia Montrealului împotriva guvernului din Quebec, care obligă spitalele să ofere servicii de eutanasie – un caz încă în desfășurare.
„Sunt îngrijorată de lipsa unei protecții solide pentru convingerile religioase colective și instituționale”, a adăugat Buckingham.
Rabinul Ackermann a insistat asupra importanței diferențierii dintre dezacord și discriminare.
El a menționat dezbaterile din Franța despre islam, argumentând că „a critica religia islamică” nu înseamnă neapărat discriminare. Totuși, a remarcat că unii seculariști extremiști consideră orice expresie publică a credinței drept un semn al radicalizării religioase.
Papa Francisc a descris anterior această formă de discriminare împotriva creștinilor din Occident drept „persecuție politicoasă”, care este „mascată sub cultură, modernitate și progres”.
„Persecuția politicoasă este atunci când cineva nu este persecutat pentru că îl mărturisește pe Hristos, ci pentru că vrea să trăiască valorile Fiului lui Dumnezeu”, spunea Suveranul Pontif în 2016.
